În ultimele două luni au avut loc două campanii naționale de control în sectorul construcțiilor, atât pe relații de muncă, cât și pe respectarea SSM. O astfel de operațiune este salutabilă - munca la negru este un fenomen care trebuie combătut, iar controalele Inspecției Muncii sunt utile. Cu toate acestea, ele nu ating cauzele care conduc la informalitate, ci doar tratează efectele vizibile, nerezolvând problema de fond.

Rezultate campanii de control

Iulie

Relații de muncă

•          888 controale

•          395 de persoane depistate care prestau muncă nedeclarată

•          561 sancțiuni contravenționale aplicate, din care 233 amenzi în valoare totală de 8,4 milioane lei și 193 de avertismente

•          1.079 de măsuri dispuse cu termene de remediere

SSM

•          814 controale

•          1087 sancțiuni contravenționale aplicate, din care 414 amenzi în valoare totală de 2,36 milioane lei și 673 de avertismente

•          22 sistări de activitate, 31 opriri din funcțiune a echipamentelor de muncă

•          1.206 de măsuri dispuse cu termene de remediere

conform Inspecției Muncii 

August

Relații de muncă

•          629 de controale în domeniul relațiilor de muncă:

•          291 de persoane identificate lucrând fără forme legale

•          361 sancțiuni contravenționale aplicate, din care 245 amenzi și 116 avertismente (valoarea totală: 6 milioane lei, din care 5,5 milioane pentru muncă la negru)

•          760 măsuri dispuse pentru remedierea deficiențelor constatate

SSM

•          558 controale

•          730 de nereguli constatate (lipsă echipamente, instruire, documente).

•          681 sancțiuni, din care 237 amenzi și 443 avertismente (valoarea totală a amenzilor: 1.404.500 lei)

•          15 locuri de muncă sistate, 7 echipamente oprite din cauza riscurilor.

conform  Agerpres

Atunci când statul ia măsuri care afectează sectorul construcțiilor – eliminarea facilităților fiscale, suprataxarea muncii, blocarea intempestivă a proiectelor prin OUG-uri – el stimulează indirect patronii și lucrătorii să se ducă spre munca nelegală.

·         Lucrătorii acceptă munca „la gri” sau „la negru” pentru a-și păstra veniturile într-un context nesigur.

·         Patronii recurg la soluții informale pentru a rămâne pe piață și a-și continua activitatea, chiar și atunci când contractele publice sunt suspendate sau plățile întârziate.

OUG 41/2025 este un exemplu concret: proiecte publice blocabile sau suspendate, finanțări întârziate sau retrase, presiune excesivă asupra firmelor mici și angajaților. Prin natura măsurilor sale, ordonanța generează presiune asupra companiilor de construcții, forțându-le – în zona gri a muncii – să opteze pentru soluții informale.

Experiența anilor anteriori arată clar că munca fără forme legale s-a diminuat atunci când statul a redus taxele sau a introdus facilități fiscale pentru constructori. Un moment relevant a fost cel când aproape 100.000 de persoane au fost înregistrate după introducerea acestor facilități. Practic, erau muncitori deja existenți, dar lucrau la negru – și „au ieșit la lumină” datorită contextului legislativ favorabil.

Aceste campanii de control sunt absolut necesare pentru a pune presiune pe beneficiarii de munca la negru. Totuși, ele rămân ineficiente pe termen lung dacă nu se abordează și cauzele ce alimentează fenomenul. Controlul tratează simptomele, nu boala. Muncă la negru nu dispare fără schimbarea condițiilor economice și fiscale.

FGS Familia susține o schimbare sustenabilă în sectorul construcțiilor, printr-o abordare holistică: combinarea controalelor riguroase cu măsuri de încurajare a muncii legale (măsuri de stimulare fiscală, termene clare, reguli simple, lichidități stabile, predictibilitate legislativă și cardurile sociale de identificare a lucrătorilor pe șantier (ID Cards).

Astăzi, vedem un comportament paradoxal și pompieristic: pe de o parte, statul face controale și dă amenzi, pe de altă parte, prin măsurile sale, creează contextul care împinge sectorul spre informalitate. În construcții, unde riscurile sunt mari (accidente, exploatare și abuz) și protecțiile sociale, slabe, munca la negru nu este doar o problemă fiscală, ci o problemă de viață și sănătate pentru lucrători.