România se confruntă cu un deficit general de competențe care afectează creșterea economică și productivitatea.

Conform unui raport al Eures Europa (serviciu public și rețea de ocupare a forței de muncă în UE), sectorul construcțiilor din România are unul din cele mai severe deficite de muncitori, inclusiv calificați și tehnicieni.

România se caracterizează prin deficite și lacune acute în materie de competențe, care cauzează necorelări ale competențelor pe piața muncii. Aceste provocări în materie de competențe includ o cantitate insuficientă de educație generală, distribuția inegală a competențelor în rândul absolvenților, competențe cognitive fundamentale și socio-emoționale relativ scăzute, precum și deficit de forță de muncă cu gulere albe și gulere albastre cu calificare. 

Conform datelor Eurostat/EURES, cele mai greu de ocupat posturi sunt: muncitori în construcții, zidari, instalatori, betonieri, electricieni—profesii cheie pentru industria construcțiilor.

Avem parte de niște divergențe aparent paradoxale, care suprapuse, produc efecte devastatoare asupra pieței muncii.

• România are mulți lucrători supraeducați în ocupații slab calificate sau plătiți sub standardele calificării lor.
• Cu toate acestea, proporția lucrătorilor subeducați în ocupații înalt calificate, de tip gulere albastre, depășește atât media țărilor similare (Polonia, Ungaria și Bulgaria), cât și media UE.
• În schimb, o proporție semnificativă de lucrători în locuri de muncă înalt calificate, din zonele suburbane și rurale nu au competențele necesare pentru a-și îndeplini eficient sarcinile.
• Avem, în construcții, ocupații cu cele mai mari necorelări verticale , care se referă la o nealiniere între nivelul de educație necesar pentru o ocupație și nivelul real de educație al lucrătorului în ocupația respectivă.

Alte cifre îngrijorătoare

• Conform unui studiu al Institutlui american Brookings, procentajul populației active cu studii superioare este redus (~15% în 2017), iar ~27% au studii sub nivelul liceului — ambele valori sub media UE.
• Conform testelor Pisa din 2022 și rapoartelor OECD , 50% din tineri au grave carențe în alfabetizare și aritmetică, comparativ cu ~20% în medie UE.
• Până la 40 % dintre lucrători lucrează într-un domeniu diferit de cel pentru care au fost pregătiți (vertical/horizontal mismatch) – o problemă structurală și în construcții
• Firmele românești caută adesea muncitori calificați, dar nu îi găsesc - 70 % au raportat deficit de competențe în rândul lucrătorilor, dar și probleme în a găsi personal adecvat.
• Un studiu Sciendo vorbește de un decalaj minim de 300 mii muncitori, pe când Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) estimează că în construcții, până în 2030, ocuparea forței de muncă ar putea scădea cu 27%.

Cauzele principale sunt:

-          Educație formală deficitară – curricula prea teoretică, metode de predare inadecvate, finanțare redusă

-          Emigrarea forței calificate: mulți tineri pleacă la muncă în străinătate, alimentând deficitul intern de competențe

-          Lipsa învățării continue în firme: participarea scăzută la cursuri de perfecționare profesională reduce capacitatea adaptării la schimbări tehnologice și de piață

Nealinierea și deficitul de competențe produc pierderi de productivitate și încetinesc creșterea economică. Pentru a ne muta economia mai aproape de necesitățile și standardele economiei globale, România necesită competențele potrivite, precum și modele de formare care să permită indivizilor, angajaților firmelor și forței de muncă să își actualizeze competențele frecvent și eficient pentru a satisface nevoile în schimbare.

România trebuie să reformeze urgent sistemul de educație — inclusiv prin curriculum modern, predare orientată spre aplicabilitate și alocări bugetare sporite. Foarte importantă devine politica de stopare a exodului de talente și promovarea învățării continue la toate nivelurile (lifelong learning). Stimularea formării continue (angajatori + guvern) este și ea o prioritate, prin programe de reconversie/upgrade al competențelor profesionale.

O soluție propusă de FGS Familia, împreună cu partenerii sociali, este Casa Socială a Constructorului, care, după modificarea din 2024 a Legii 215/1997, are ca obiect de activitate și formarea profesională continuă a salariaţilor din activitatea de construcţii şi de producere a materialelor de construcţii. Salariații membrilor CSC beneficiază automat de formare profesională.