Organizația Internațională a Muncii (ILO) este o agenție specializată a ONU, fondată în 1919, care are ca scop promovarea drepturilor muncitorilor, a condițiilor de muncă decente și a justiției sociale. Este un organism tripartit, ceea ce înseamnă că: reunește guvernele, angajatorii și sindicatele din statele membre.

Convențiile ILO sunt tratate internaționale adoptate de ILO care stabilesc standarde minime privind drepturile muncii (Interzicerea muncii forțate, Dreptul la organizare sindicală, Protecția împotriva discriminării, Reglementarea orelor de muncă și a condițiilor de siguranță etc.).

Fiecare stat membru poate ratifica convențiile – adică le acceptă și se angajează să le aplice prin legislație națională. Odată ratificate, statul trebuie să raporteze periodic cu privire la implementarea lor.

ILO are un sistem bine pus la punct pentru supravegherea aplicării convențiilor, iar aici intervine Comitetul de Experți pentru Aplicarea Convențiilor și Recomandărilor (CEACR), care analizează rapoartele transmise de state și emite:

Observații : comentarii publice și detaliate despre neconformități majore.

Cereri directe: solicitări oficiale adresate guvernului unui stat, de obicei mai tehnice și discrete, prin care li se cer clarificări sau îmbunătățiri. Acestea nu sunt publicate la fel de vizibil ca observațiile.Se referă adesea la aspecte punctuale de implementare.

Apar atunci când implementarea prevederilor Convențiilor are aspecte neclare sau incomplete, au existat progrese modeste sau există situații specifice ce ridică întrebări pentru Comitet.

În Raportul CEACR pentru 2024–2025, se remarcă faptul că România a primit mai multe Cereri Directe și comentarii.

Convenția nr. 1 – Timpul de muncă în industrie și Convenția nr. 14  – Timpul săptămânal de odihnă neîntreruptă
 

Este una dintre primele convenții ILO și stabilește limita de lucru de 8 ore pe zi și 48 de ore pe săptămână în industrie. Ea permite anumite derogări, dar doar în condiții clar definite.

Comentariu & Cerere directă C1– Comitetul a analizat dispozițiile Codului muncii român (Legea nr. 53/2003), în special articolele 113, 114 și 116, care permit o distribuție inegală a timpului de muncă într-o săptămână, respectiv pe perioade mai lungi de timp.

Comitetul de Experți constată neconcordanțe între dispozițiile Codului muncii și cerințele Convenției privind:

·        lipsa unor limite zilnice clare în programele inegale de lucru, distribuite pe săptămână și perioade mai lungi

·        lipsa unor criterii precise pentru excepțiile temporare și permanente,

·        condițiile actuale privind compensarea orelor suplimentare - Convenția cere 25% în plus în toate cazurile, indiferent dacă se oferă sau nu timp liber compensator.

Cerere directă C14 – ILO cere Confirmarea aplicării repausului săptămânal neîntrerupt de 24 ore consecutive, Definirea excepțiilor, Date despre statistici reale, monitorizare și aplicare.

Se cer pe ambele convenții date concrete și modificarea Codului muncii.

Convenția nr. 13 - interdicția folosirii vopselelor cu plumb în industrie

Cerere directă – Comitetul cere măsuri legislative și administrative concrete pentru protejarea sănătății lucrătorilor prin eliminarea expunerii la plumb — o substanță periculoasă, neurotoxică.

Deși România a ratificat convenția încă din 1925, nu au fost raportate dovezi clare despre aplicarea legislației în practică.

-        cine reglementează utilizarea de plumb în vopsele?

-        ce autorizații sau restricții sunt în vigoare?

-        câte firme au fost verificate, depistate și sancționate?

-        Ce sancțiuni și remedii au fost aplicate: amenzi, opriri ale activității, obligații de curățare a mediului de muncă?

-        Ce scheme de compensare sau reabilitare au fost aplicate pentru lucrători expuși în trecut?

Convențiile nr. 81 (Inspecția muncii ) și nr. 129 în România (Inspecția Muncii și controalele privind imigrația)

Comentariu și cerere directă – Comitetul notează implicarea inspectorilor de muncă români în activități desfășurate împreună cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), iar asta poate interfera cu atribuțiile lor principale, iar ei NU trebuie să fie implicați în sarcini care le compromit independența și rolul principal de protecție a drepturilor lucrătorilor.

Referitor la inspecția pe muncă nedeclarată, Comitetul cere focus pe eficiență, nu doar pe activitate: nu e suficient că inspectorii au lucrat — ILO vrea să vadă impactul acestor controale – impunerea de penalizări reale și măsuri efective care să îmbunătățească situația. ILO vrea să vadă nu doar cifre brute, ci și efecte concrete: câte persoane nedeclarate au primit contracte? Câte măsuri au fost respectate? Câte recontroale s-au făcut?

Convenția nr. 89 - Protecția femeilor împotriva muncii nocturne excesive în industrie

Cerere directă – se menționează obligația statului de a informa Comitetul ILO despre legislație, excepții, autorizații, măsuri preventive și monitorizarea activă.

Convenţia nr. 95 – Protecţia salariilor
Cerere directă – respectarea salariilor minime și a condițiilor decente de cazare pentru muncitorii migranți care lucrează pe nave românești.

Convenția nr. 100 – Plata egală
Cerere directă - vizează aplicarea prevederilor Articolului 2 din Convenția 100, care obligă statele să promoveze și să asigure justiția salarială între muncă egală sau muncă de valoare egală pentru bărbați și femei. Se cer detalii despre măsurile concrete adoptate pentru implementarea principiului “egală remunerare pentru muncă egală sau de valoare egală”.

Convenția 102 – sistem de securitate socială cu standarde minime
Cerere directă – obligația statului romîn de a oferi un sistem de securitate socială cu standarde minime incluzând prestații pentru:

o   boală

o   invaliditate

o   maternitate

o   șomaj

o   accidente de muncă

o   bătrânețe

Comitetul cere aplicarea Convenției până la nivel legale și operaționale; gradul de acoperire oferit (câte persoane sunt acoperite de sistem); tipul și nivelul prestațiilor oferite pentru fiecare ramură; resursele alocate și modul de finanțare a acestor programe.

Convenția nr. 111 privind discriminarea
Comentariu și cerere directă – Comitetul nu acceptă discriminarea, nici chiar atunci când cel discriminat este asociat cu fosta poliție politică și cu opțiunile politice.

Convenția nr. 127 – Greutatea maximă permisă manual
Cerere directă - Confirmarea implementării în practică a convenției, care stabilește limite de greutate pe care lucrătorii le pot manipula manual, pentru a preveni accidentările și suprasolicitarea. Detalii legislative (Codul Muncii, reglementări speciale). Dovezi practice – controale, rapoarte, statistici, amenzi.

Convenția nr. 131 - Fixarea și respectarea salariului minim
Cerere directă - ILO solicită României să prezinte informații actuale privind:

1.     Tipurile de sancțiuni aplicate (amenzi, penalități, consecințe administrative),

2.     Eficiența acestor sancțiuni (dacă sunt efective, proporționale și disuasive),

3.     Cazuri practice în care s-au luat măsuri și au fost constatate efecte reale,

4.     Precizări despre evaluarea periodică a regimului sancționator și eventuale ajustări ale acestuia.

Convenția nr. 135 privind reprezentanții lucrătorilor
Comentariu Comitetul ILO  a notat cu satisfacție modificarea legislației (trecerea de la Legea nr. 62/2011 la Legea 367/2022), astfel încât numai sindicatele să poată negocia în întreprinderile unde există sindicat.

Cerere directă

Clarificări privind legislația națională privind protecția legală pentru reprezentanții lucrătorilor în întreprinderi – evitarea represaliilor, garanții de independență, acces la informații și training corespunzător.

Dialog structural - structuri oficiale de reprezentare la nivel de întreprindere (comitete, consultări regulate, participare la decizii legate de securitate, sănătate, formare etc.) și rolul inspectoratului în supravegherea acestora.

Pentru a arăta conformitate, România trebuie să demonstreze efectivitate, nu doar existența formală a legii.

Convenția 136 – Protecția pentru lucrătorii din minerit
Comitetul cere Definirea și recunoașterea bolilor profesionale specifice mineritului, Obligația statului de a organiza: supraveghere medicală, măsuri de prevenție și sisteme de compensare și reintegrare; Controale regulate și program de monitorizare în cariere, mine și ateliere asociate.

Convenția 137 - regulile privind lucrul în porturi
Cerere directă -  sistem clar cu angajați autorizați sau înregistrați, Garantarea siguranței, securității și condițiilor decente de muncă, Asigurarea unui cadru legal pentru plata și protecția drepturilor în acest sector.

Convenția nr. 154 privind promovarea negocierilor colective
Comentariu și cerere directă - România este sub monitorizare continuă (Direct Requests repetate în 2022 și 2024) pentru măsuri efective de implementare a acestei convenții.

Deși Comitetul notează cu un anume interes unele progrese, este încă îngrijorat evoluția excepțiilor (pentru funcționarii publici),  de extinderea sistematică a negocierii la noi categorii de angajați și de mecanisme legislative sau administrative consultative pentru încurajarea negocierii colective libere, fără obstacole.

Convenția nr. 190 (C190) – privind violența și hărțuirea în lumea muncii
România a ratificat această convenție, iar ILO a luat act cu interes de acest lucru

Convenția nr. 168 - privind promovarea ocupării forței de muncă și protecția împotriva șomajului
1.     Asigurare socială și protecție efectivă împotriva șomajului,

2.     Măsuri de reintegrare a persoanelor fără loc de muncă (formare, intermediere etc.).

Cerere directă

1.           Informații despre sistemul național de protecție împotriva șomajului:

o            Tipurile de prestații disponibile (indemnizație de șomaj, formare profesională, servicii active);

o            Criterii de eligibilitate și acoperire (câte persoane beneficiază, durata indemnizației etc.).

2.           Detalii despre măsurile de promovare a ocupării, precum:

o            Programe de formare, recalificare profesională, consiliere sau intermediere pe piața muncii;

o            Colaborări instituționale între agenții de ocupare, companii și sindicate.

3.           Evaluarea eficacității acestor măsuri:

o            Statistici despre plasare în muncă post șomaj,

o            Durata medie a șomajului,

o            Costurile bugetare și sustenabilitatea financiară.

Convenția 183 – privind protecția maternă
Aceasta are drept scop oferirea unui cadru modern și integral de protecție maternă, incluzând:

-        Durata minimă a concediului de maternitate și extinderea acestuia când este nevoie (cel puțin 14 săptămâni);

-        Protecție împotriva concedierii pe perioada sarcinii și maternitate;

-        Condiții favorabile pentru naștere și reluare a activității (ex: concediu de boală legat de sarcină, recunoaștere de riscuri etc.);

-        Informarea periodică a ILO privind legislația națională și practici.

·        Cerere directă - Comitetul așteaptă date noi privind:

o   actualizarea legislației conform C183 (codul muncii, norme),

o   numărul de femei beneficiare și durata concediilor,

o   sancțiuni în caz de concediere abuzivă,

o   măsuri privind concediul de risc în timpul sarcinii,

o   orice amendamente legislative sau practică aplicată.

Convenția nr. 186 – Muncă maritimă MLC
Cerere directă - Comitetul solicită România să indice care sunt dispozițiile din legislația națională aplicabile recrutării, condițiilor de angajare și protecției lucrătorilor maritimi și să evidențieze cum se implică în echiparea și instruirea inspectorilor portuari pentru evaluarea conformității MLC în porturile sale 

Concluzie
România a ratificat peste 50 de convenții ILO, ceea ce înseamnă că este obligată să:

- Răspundă periodic cu rapoarte detaliate
- Demonstreze cum respectă fiecare convenție în legislație și practică
Cu cât ratifici mai multe convenții, cu atât e mai probabil să primești mai multe întrebări, clarificări și solicitări.

Dar numărul cererilor și natura acestora arată clar

1.     Lipsuri sau ambiguități în legislația națională

-        Nu transpune exact sau complet cerințele din convenții

-        Este neclară sau contradictorie

-        Nu este aplicată efectiv în practică

2.      Probleme cronice în aplicare 

Chiar dacă o lege este conformă, în practică pot exista probleme precum:

-        Discriminare la locul de muncă

-        Muncă nedeclarată

-        Lipsa controalelor eficiente.

3.      Calitatea scăzută sau incompletă a rapoartelor

-        Lipsa de date statistice sau exemple practice

-        Formulări vagi

4.      Lipsa consultării reale cu partenerii sociali (sindicate și patronate).

-        În România, sindicatele și patronatele trimit adesea comentarii alternative la rapoartele guvernului. Dacă aceste comentarii semnalează abateri serioase, Comitetul cere lămuriri

FGS Familia cere îmbunătățirea cadrului legislativ, inclusiv prin consultarea permanentă și reală a partenerilor sociali. De asemenea, cerem monitorizarea implementării efective a Convențiilor și a legislației, inclusiv prin raportări clare și reale către ILO.