Uniunea Europeană încurajează intens negocierile colective, având din 2022 o Directivă în acest sens (D 2041/2022).

Directiva explică clar motivele:

Statele membre cu o acoperire mare a negocierilor colective tind să aibă un procent scăzut al lucrătorilor cu salarii mici și salarii minime ridicate. Statele membre cu un procent scăzut al persoanelor cu salarii mici au o rată de acoperire a negocierilor colective de peste 80 %. În mod similar, majoritatea statelor membre cu niveluri ridicate ale salariului minim în raport cu salariul mediu au o acoperire a negocierilor colective de peste 80 %. 

Ori știm cu toții că în România incidența salariilor mici este enormă. Un studiu al BNS confirmă asta -Datele OECD și rezultatele cercetării noastre arată că, în iunie 2024, incidența salariilor mici, deși a mai scăzut până la 34,6% (de la 36,10%), rămâne mai mult decât dublă față de media Uniunii Europene.

Directiva instituie obligația pentru fiecare stat membru, în care rata de acoperire a negocierilor colective este sub pragul de 80 %, de a stabili un plan de acțiune, de a crea un cadru de condiții favorabile negocierilor colective, fie prin lege, după consultarea partenerilor sociali, fie printr-un acord cu aceștia.

Planul ar trebui să stabilească un calendar clar și măsuri concrete pentru a crește progresiv rata de acoperire a negocierilor colective, cu respectarea deplină a autonomiei partenerilor sociali. Un astfel de plan de acțiune trebuie revizuit cel puțin o dată la cinci ani.

În Articolul 4 (Promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor), Parlamentul și Consiliul European descriu clar ce înțeleg prin negocieri colective -

Statele membre

(a) promovează consolidarea și creșterea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective pentru stabilirea salariilor, în special la nivel sectorial sau intersectorial;

(b) încurajează negocieri constructive, semnificative și informate, purtate de pe poziții de egalitate, între partenerii sociali în ceea ce privește salariile, în cadrul cărora ambele părți să aibă acces la informații adecvate pentru a-și exercita funcțiile legate de negocierile colective pentru stabilirea salariilor;

(c) iau măsuri, după caz, pentru a proteja exercitarea dreptului la negociere colectivă pentru stabilirea salariilor și pentru a proteja lucrătorii și reprezentanții sindicatelor împotriva actelor care îi discriminează în ceea ce privește angajarea pe motiv că participă sau doresc să participe la negocieri colective pentru stabilirea salariilor;

(d) în scopul promovării negocierilor colective pentru stabilirea salariilor, iau măsuri, după caz, pentru a proteja sindicatele și organizațiile patronale care participă sau doresc să participe la negocieri colective împotriva oricărui act de interferență din partea celeilalte părți sau a reprezentanților sau membrilor celeilalte părți în înființarea, funcționarea sau administrarea acestora

Un studiu recent făcut de Syndex pentru federația sindicală internațională Industriall confirmă datele UE, adăugând o mențiune foarte importantă referitor la România.

Constatarea că ponderea salariilor mici în distribuția totală a salariilor e mai mică în țările în care marea majoritate a lucrătorilor sunt acoperiți de contracte colective de muncă. Cazul României ilustrează perfect situația în care creșterile semnificative și susținute ale salariului minim nu asigură nici pe departe un trai minim decent și sunt însoțite de creșterea inegalităților salariale. În țări ca România, creșterile salariului minim din ultimul deceniu au venit drept compensare pentru declinul accelerat al negocierilor colective. În cazul României, este însă realistă ținta de 80% grad de acoperire a negocierilor colective? În ce condiții s-ar putea atinge această țintă? 

Situația actuală a României

România a transpus efectiv Directiva 2022/2041 prin Legea nr. 283/2024 — adoptată în Parlament cu doar două zile înainte de termenul final, în noiembrie 2024. Prin această lege, Codul Muncii (articolul 164) a fost modificat pentru punerea în aplicare a directivei, introducându-se mecanisme legislative pentru actualizarea salariului minim anual, inclusiv criterii economice precum costul vieții, productivitatea muncii și comparabilitatea cu salariul mediu (conform unui studiu Eurofound).

României i s-a recunoscut respectarea formală a termenului limită și adoptarea cadrului legal necesar. Totuși, există provocări notabile:

·         acoperirea scăzută a contractelor colective sectoriale (sub pragul de 80% cerut de directivă)

România are o rată de acoperire reală a contractelor colective sub 20% și o densitate sindicală la ~25%, conform unui Raport al Comitetului Consultativ al Sindicatelor pe lângă OCDE . Guvernul nu a adoptat măsuri concrete pentru a crește această acoperire (ex.: negociere sectorială obligatorie, extindere automată).

·         absența unui mecanism clar automatic de stabilire și indexare a salariului minim (deși Hotărârea Guvernului 35/2025 prevede ajustări legate de inflație și productivitatea muncii, implementarea rămâne sub semnul incertitudinii) 

Directiva cere un mecanism de ajustare clar și previzibil, pe baza unor criterii obiective (ex.: salariu median, productivitate, coș de trai). România nu are un astfel de mecanism în legislație. Nivelul salariului minim se decide anual, politic, fără o formulă ancorată legal.

·         Diferență foarte mare față de salariul mediu și de cel median 

·         Slabă monitorizare a impactului și a respectării - Nu există un raport anual public detaliat privind impactul salariului minim, așa cum cere Directiva (ex.: privind salariile nete, acoperirea costului vieții etc.).

Concluzie

În ciuda unor progrese, în 2025 România nu respectă pe deplin cerințele Directivei europene privind salariile minime adecvate. Conform unui raport OECD 2025, Romania este încă în proces de elaborare a planului național, cu termen până în octombrie 2025. Până în această etapă, nu a fost publicat un plan.

Sistemul colectiv de negociere rămâne slab, ceea ce reduceca pacitatea de a obține creșteri salariale pentru cei cu venituri mici.

FGS Familia subliniază că rolul contractelor colective de muncă este decisiv în atingerea bunăstării lucrătorilor și încurajează negocierile colective. În primul rând încurajăm lucrătorii să se organizeze și să tindă către obținerea negocierii colective, a contractului colectiv și implicit a unor salarii și condiții de muncă decente.