FGS Familia, prin vicepreședintele Ramona Veleanu, a participat, la invitația FPSC, la o conferință comună de presă a partenerilor sociali din sectorul de construcții, pe tema efectelor produse de OUG 41/2025 asupra sectorului și economiei românești.

Recenta ordonanță de urgență OUG 41/2025 lovește în primul rând în domeniul lucrărilor publice și investițiilor, unde construcțiile sunt „motorul” principal.

1.      Concedieri colective și șomaj 

Suspendarea sau înghețarea proiectelor finanțate din PNRR, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și alte programe naționale poate duce la stoparea imediată a șantierelor, în special pentru firmele mici și medii care depind de lucrările publice. Aceasta va determina concedieri colective, poate chiar 50-100 mii oameni.

Măsura are un impact direct și asupra bugetului asigurărilor pentru șomaj. Fiecare 10.000 de lucrători trimiși în șomaj pot genera o presiune de aproximativ 300–350 milioane lei anual asupra acestui buget, având în vedere o indemnizație medie brută de 2.500–3.000 lei/lună.

2. Creșterea muncii la negru și pierderea drepturilor lucrătorilor

Eliminarea facilităților fiscale a scăzut oricum deja venitul net al lucrătorilor. Blocajul proiectelor publice reduce comenzile legale, iar firmele mici riscă să „supraviețuiască” prin angajări informale sau prin „optimizări” (plata parțială pe cartea de muncă, restul cash). Aceasta duce la pierderea drepturilor lucrătorilor (pensii, sănătate, șomaj) și la diminuarea veniturilor fiscale și contribuțiilor, contrar angajamentelor de consolidare fiscală.

3. Migrația forțată a forței de muncă și pierderea competențelor

Sectorul construcțiilor din România se confruntă cu un deficit structural de meseriași (sudori, fierari, zidari, operatori utilaje). OUG 41/2025 creează goluri de activitate, iar muncitorii calificați preferă să plece în Germania, Franța, Belgia, Olanda. Există dovezi solide că firme din Franța recrutează activ muncitori calificați români în construcții prin intermediul agențiilor specializate (ex. Intermann). În Germania, Olanda și Belgia, continuă să apară oferte concrete de muncă pentru aceste specializări — semn că există cerere ridicată și un flux real de recrutare în ultimele luni.

Efectele pe termen lung includ pierderea definitivă a competențelor greu de înlocuit și costuri viitoare pentru import de lucrători extracomunitari, care adesea vin cu probleme de integrare, costuri de cazare și barieră lingvistică.

4. Efect de domino asupra sectoarelor conexe

Producători de materiale (ciment, oțel, termoizolații), transportatori, furnizori de utilaje, proiectanți reduc activitatea și disponibilizează oameni. Pentru fiecare loc de muncă pierdut pe șantier, se estimează 1,5–2 locuri de muncă pierdute în aval (în logistică, producție, servicii). Riscul este extinderea crizei sociale și asupra altor sectoare industriale.

5. Creșterea tensiunilor sociale 

Salariile nete au scăzut după eliminarea facilităților. Acum apar și riscuri de șomaj, întârzieri salariale și concedieri colective, ceea ce poate conduce la tensiuni sociale într-o piață a muncii deja vulnerabilă, cu efecte asupra stabilității sectorului construcțiilor și asupra industriilor conexe (transport, producție de materiale).

6. Insolvențe și presiune asupra Fondului de garantare a creanțelor salariale

Denunțarea contractelor sau suspendarea proiectelor cu un progres mai mic de 30% lasă firmele cu cheltuieli deja efectuate și fără venituri pentru a-și plăti angajații. În caz de insolvență, salariații se vor îndrepta spre plăți prin Fondul de garantare a creanțelor salariale (Legea nr. 200/2006). 

În contextul în care aproximativ 5% (25.000 lucrători) din salariații sectorului construcțiilor ar putea beneficia de acest fond, estimările privind expunerea anuală a Fondului sunt următoarele:

Numărul estimat de salariați în sectorul construcțiilor în 2025: aproximativ 500.000
5% din acest număr: 25.000 salariați
Salariul mediu brut pe economie estimat în 2025: 5.500 lei/lună
5 salarii medii brute: 5 × 5.500 lei = 27.500 lei
Total expunere anuală pentru 25.000 salariați: 27.500 lei × 25.000 = 687.500.000 lei
Astfel, în scenariul în care 5% din salariații sectorului construcțiilor ar beneficia de Fondul de garantare, expunerea acestuia ar fi aproximativ 688 milioane lei, ceea ce reprezintă un impact financiar semnificativ asupra bugetului public.

7. Impact bugetar indirect – mai mare decât economiile pe hârtie

Guvernul blochează proiecte pentru „a face economie” și a respecta jaloane de deficit. Dar concedierile, insolvențele, șomajul și migrația duc la:

• creșterea cheltuielilor sociale (șomaj, fond de garantare, asistență socială);
• scăderea veniturilor din impozite și contribuții;
• creșterea riscului de muncă la negru (pierderi suplimentare pentru buget).

Paradoxal, măsurile de austeritate ar putea duce la creșterea deficitului, nu la reducerea acestuia.

Concluzie

Ordonanța nr. 41/2025, în forma sa actuală, riscă să creeze un șoc social și economic în lanț: concedieri, falimente, muncă la negru, migrație accelerată, pierderi fiscale. 

Implementarea unor măsuri fiscale fără o evaluare atentă a efectelor secundare poate duce la creșterea deficitului bugetar și la deteriorarea condițiilor economice generale.

Costul social și fiscal al șomajului, falimentelor și migrației va depăși cu mult economiile bugetare obținute prin suspendarea și denunțarea proiectelor.

FGS Familia consideră că cei afectați de astfel de măsuri trebuie consultați cu adevărat. Cei implicați direct, cum sunt partenerii sociali din sectorul de construcții, pot trage semnale de alarmă realiste și pot oferi sugestii și soluții pertinente. Considerăm că protecția lucrătorilor nu este doar o chestiune sindicală, ci și o condiție de stabilitate economică.