Warning: Undefined property: stdClass::$content in /home1/fgsro/public_html/components/com_sppagebuilder/addons/tab/site.php on line 152
ID CARDS pentru muncă decentă în sectorul de construcții
Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA (lider de parteneriat) este o organizație sindicală de tip federativ, formată în 1993 prin fuziunea a 4 mari organizații sindicale active în sectoarele de construcții și producerea materialelor de construcții din România. În anul 2009 FGS Familia și FSLCM Anghel Saligny au fuzionat, lucru ce a condus la consolidarea FGS Familia.
FGS Familia este organizație reprezentativă la nivel național pentru sectorul de construcții și este membră a Blocului Național Sindical, precum și a Federației Europene din Construcții și Lemn (EFBWW) și a Internaționalei din Construcții și Lemn (BWI).
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) este o organizație patronală fără scop lucrativ, neguvernamentală și apolitică, înființată conform Legii patronatelor nr 356/ 2001.
FPSC are ca scop asigurarea reprezentării unitare a societăților din construcții, susținerea și apărarea intereselor economice, juridice si sociale ale membrilor săi în relație cu terți, promovarea concurenței loiale și responsabilității sociale, îmbunătățirea cadrului legislativ aplicabil, realizarea de schimburi de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale, promovarea concurenței loiale, a imaginii constructorilor și rolului lor în societate.
Fellesforbundet este cea mai mare federație sindicală din sectorul privat din Norvegia, având peste 150.000 de membrii. Federația grupează organizații sindicale din sectoare ca: industria metalurgică, construcții navele, reparații auto, HORECA, industria textilă, construcții, agricultură și pescuit. Peste 200 de ocupații profesionale sunt reprezentate în cadrul acestei federații sindicale.
Fellesforbundet este alcătuit din opt foste centrale sindicale cu o istorie îndelungată în Norvegia. Dintre acestea amintim: Uniunea Norvegiană a Muncitorilor din Tipografie înființată în 1882, Uniunea Muncitorilor din Confecții înființată în 1890 și Sindicatul Norvegian al Muncitorilor din Metalurgie care a luat naștere în 1891.
- 1 proiect de politică publică elaborat
- 1 conferință de deschidere
- 1 site de prezentare a proiectului
- 400 materiale de informare (mape, flyere, pixuri, stick-uri USB)
- 1 studiu comparativ privind utilizarea cardurilor sociale în diferite țări europene: RO, ENG
- 1 cercetare calitativă și cantitativă privind piața forței de muncă din sectorul de construcții din România
- 1 schimb de bune practici în Oslo, Norvegia: RO, ENG
- 1 suport de curs privind munca decentă
- 6 sesiuni de formare (3 în format fizic, 3 online) pentru 8 regiuni de dezvoltare ale României
- 275 participanți la sesiunile de formare: 131 femei (47,6%), 144 bărbați (52,4%)
- 2 videoclipuri privind munca decentă și sesiunile de formare
Propunerea de politică publică
Principalul rezultat al proiectului a fost elaborarea unei politici publice privind crearea unui sistem modern, universal și nediscriminatoriu de combatere a muncii nedeclarate și concurenței neloiale în sectorul de construcții din România.
Propunerea de politică publică a fost fundamentată pe un studiu comparativ privind utilizarea cardurilor de identitate în mai multe țări europene (soluții, efecte, costuri) și pe o cercetare calitativă privind piața muncii din industria de construcții din România.
Pe baza celor două studii elaborate, experții au făcut propuneri privind opțiunile de implementare a schemei de card social de identitate, alături de argumentele teoretice, practice și financiare pe baza cărora autoritățile publice vor putea elabora cadrul normativ necesar introducerii acestui instrument pe piața muncii din construcții.
Fiecare opțiune de soluționare a problemei identificate prezintă în detaliu următoarele elemente:
- caracteristicile tehnice ale soluției propuse
- emitent
- informații colectate/stocate
- metodologia de implementare
- instituții cu acces la date
- instituțiile responsabile de evaluare și control
- grupuri țintă
- o analiză a costurilor și impactului bugetar.
Pentru fiecare din opțiunile descrise au fost evaluare următoarele tipuri de impact:
- impact economic și asupra mediului de afaceri (la nivel macroeconomic, asupra investițiilor publice, asupra mediului concurențial și în domeniul ajutoarelor de stat, asupra mediului de afaceri, asupra întreprinderilor mici și mijlocii, asupra serviciilor publice furnizate de instituțiile administrației, cuantumul beneficiilor economice, cuantumul costurilor economice)
- impact bugetar și financiar (costuri și venituri generate de propunere asupra bugetului de stat și bugetelor locale, precum și impactul rezultat)
- impact social (asupra grupurilor țintă identificate, asupra grupurilor vulnerabile, asupra serviciilor sociale)
- impact asupra mediului înconjurător (asupra utilizării resurselor naturale, asupra speciilor protejate/habitatelor naturale/ariilor protejate/peisajelor, asupra calității mediului).
Organizația Internațională a Muncii poartă meritul inițierii și dezvoltării conceptului de muncă decentă la nivel global prin numeroasele studii, rapoarte, rezoluții, programe propuse pentru a fi implementate la nivel național. Ideea de muncă decentă a fost anunțată la cea de-a 87-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii, fiind definită ca:
„Munca decentă înseamnă muncă productivă, cu drepturile respectate ale lucrătorilor, ce oferă venituri adecvate și protecție socială. Înseamnă muncă suficientă, în sensul că toată lumea beneficiază complet și liber de oportunități de a își câștiga existența și a genera venituri. Aderarea la principiile muncii decente înseamnă noi perspective de dezvoltare economică și socială, noi oportunități în care ocuparea forței de muncă, veniturile și protecția socială pot fi realizate fără a compromite drepturile muncii și standardele sociale”.
Munca decentă ca provocare a sec. XXI – suport de curs